Mugur Isărescu, despre legea dării în plată. „Există o confuzie mare în societate”

„Cum să nu spui că nu este confuzie în societatea românească sau, cel puțin, în media, dacă o lege care a fost prezentată ca fiind socială, după ce s-a văzut că nu sunt 800.000 de persoane care intră sub incidența ei, că toate creditele ipotecare abia dacă sunt 400.000, devine pe rând o lege a dreptății – dacă este o lege a dreptății, înseamnă că sunt și legi strâmbe – devine apoi o lege a haiduciei, asta e și mai interesant”, a afirmat Isărescu la o conferință aniversară dedicată împlinirii a 25 de ani de la redeschiderea pieței valutare din România.

El a tradus termenul de haiduc în engleză (outlaw), care înseamnă „în afara legii”, astfel că legea dării în plată ar fi „o lege în afara legii”.

„Cel mai tare mi se pare faptul că această lege a devenit o lege economică. În anul 1991 nu intrai la ASE dacă nu știai că legile economice sunt legi obiective, că acționează în afara voinței oamenilor, și dacă nu făceai deosebirea clară între o lege juridică, trimisă în Parlament, și o lege economică. Ba mai mult de atât, ca să îmi vărs năduful pe confuzie, ideea aceasta, gogomănia asta cu legea economică o promovează chiar un tânăr docotor, categoric ajuns doctor printr-o eroare și sper că se va corecta această eroare. Păi o să spunem că și legea cererii și ofertei, care e lege economică, o face Parlamentul, dacă într-o asemenea discuție”, a adăugat Isărescu.

El consideră că astfel de confuzii nu trebuie lăsate să persiste în societate.

„Eu cred că, dacă lăsăm asemenea confuzii să persiste și să fie învârtite la nivelul societății, ca legi economice, mâine aflăm că nu există nicio legătură între productivitate și salarii, iar poimâine se dă o lege prin care se spune că nivelul de trai din România trebuie să-l depășească pe cel din Germania și atunci poate ne trezim. Nu trebuie să uităm, confuzia este primul pas spre disoluția oricărei ordini de drept. Ultima chestie extrem de nărăvașă, mai mult decât o lege a dreptății, este o lege a eliberării din sclavie, așa am citit pe undeva. Ce cred oamenii ăia din exterior despre noi?”, a punctat șeful BNR.

Isărescu a amintit că în anul 1991, când a fost organizată la București prima licitație valutară, oamenii erau entuziaști, dar știau ce au de făcut, spre deosebire de prezent, când există o mare confuzie în societate, precum și o avalanșă de critici la adresa liberalizării contului de capital, comentând că libertate fără responsabilitate „nu prea merge”.

„Aatmosfera față de ’91 nu este îmbunătățită din acest punct de vedere și trebuie să recunoaștem acest lucru”, a mai spus guvernatorul.

El a menționată că băncile și Asociația Română a Băncilor (ARB) au o mare parte din vină pentru că s-a uitat „definitiv” care sunt bazele activității bancare.

„Dacă nu reușim să spunem că, în momentul în care plătești în natură, ca și cum ai reveni la troc, și că după cei cu cheile la casă pot să vină cei cu cheile la mașină, cei cu frigiderul pe care l-au folosit un an, îl aduc înapoi în plată, facem un depozit de frigidere și mașini de spălat în holul băncii, în partea cealaltă mai facem și un țarc pentru animale. Eu exagerez, bineînțeles, dar cred că avem cifrele astea extraordinare și observăm că ele sunt contestate, cei care sunt în ofensiva asta ne spun de dimineața până seara că Banca Națională nu și-a făcut datoria. Păi datoria ei principală este să asigure țării o monedă stabilă, credite din belșug, pentru cine poate să ia credite, cu dobânzi rezonabile. În momentul când atingi aceste obiective avem alte sarcini, să protejăm, să (…)”, a mai spus Isărescu.

Șeful BNR a combătut ideea că băncile nu-și asumă riscurile, spunând că activitatea bancară, prin esența ei, este o activitate de risc, că bancherul trebuie să aibă grijă „ca de ochii din cap” de depozitele pe care le are în administrare.

„Dacă întârzie o singură oră cu plata depozitelor ajunse la scadență sau la cerere, se creează panică, iar banii aceia nu-i ține în seif, jos, ci îi plaseasă și ăsta este un risc, pentru că creditul este o privire în viitor și oricine poate să greșească aici”, a arătat guvernatorul.

Isărescu a relatat o conversație cu un coleg de la Frankfurt pe legea dării în plată, după ce BNR a înștiințat Banca Centrală Europeană despre acest proiect de lege, care s-a arătat foarte surprins de cum poate trece o asemenea lege, care se plasează în contradicție cu Codul Civil, cu legile bancare și cea a Băncii Naționale, prin derogări multiple. Bancherul străin a concluzionat, după ce a întrebat dacă cei care au inițiat proiectul au lucrat în vreo bancă sau au dat vreun credit și a primit un răspuns negativ, că, de fapt, probabil au luat credite și nu mai vor să le plătească.

Legea dării în plată, care permite cedarea garanției imobiliare în schimbul radierii ipotecii, va fi dezbătută în plenul Senatului, cel mai probabil săptămâna viitoare, iar votul final va fi dat ulterior în plenul Camerei Deputaților.